danger overeating 1 

Ce se întâmplă când mâncatul compulsiv nu este tratat?
 
Sentimentele de ruşine care îi fac pe mulţi să păstreze mâncatul excesiv secret pot avea un impact negativ asupra stării fizice, emoţionale şi sociale şi pot duce la insomnie, tendinţe suicidale, depresie, anxietate, abuz de substanţe şi alte probleme de sănătate, toat cu un impact major asupra sănătăţii.
 
De-a lungul timpului, mâncatul în exces ne transformă trupul şi ne duce la obezitate, care este cauza câtorva probleme medicale. Unele dintre cele mai frecvente probleme asociate cu obezia sunt:

  • diabetul zaharat
  • boli ale vezicii biliare
  • colesterolul crescut
  • presiunea arterială crescută
  • boli ale inimii
  • anumite tipuri de cancer
  • osteoartitra
  • dureri ale muşchilor şi ale încheieturilor
  • probleme gastrointestinale
  • apnee în somn
danger overeating 4Sfaturi pentru a depăşi mâncatul compulsiv
 
Unul dintre cele mai importante lucrui pe care trebuie să-l faceţi pentru a scăpa de mâncatul compulsiv este să vă creaţi un nou mod de viaţă şi să vă dezvoltaţi o nouă relaţie cu mâncarea - una care se axează pe aportul nutritiv al mâncării, şi nu pe starea voastră emoţională. Mâncatul sănătos înseamnă să vă plănuiţi şi să vă preparaţi mâncare bine proporţionată din timp, să alegeţi mâncăruri sănătoase când mâncaţi în oraş, să ascultaţi de trupul vostru şi să renunţaţi la tiparul mâncatului emoţional.
 
Trebuie să abordaţi problema proactiv, creându-vă un grup de suport solid, menţinând o relaţie strânsă cu familia şi cu prietenii şi să vă liniştiţi emoţiile practicând tehnici de ralaxare. Toate acestea sunt strategii de viaţă minunate pentru a fi implementate în rutina voastră zilnică, astfel încât să învinge mâncatul haotic.
 
 
Şapte sfaturi utile pentru a birui în lupta cu dependenţa de mâncare:
  1. Nu săriţi pestr micul dejun - Daţi-i un imbold metabolismului vostru începând fiecare zi cu un mic dejun sănătos. Să săriţi peste acesta duce deseori la situaţia în care mâncaţi foarte exagerat în restul zilei.

  2. Nu ţineţi "junk food" în casă - Cel mai uşor mod de a evita mâncatul prostiilor, a deserturilor şi a mâncării nesănătoase este, care de multe ori sunt declanşatoare pentru mâncatul compulsiv.

  3. Nu ţineţi dietă - Ideea de abţinere şi înfometare care este ataşată dietelor stârneşte inpulsuri mari de a mânca în exces. În schimb, gândiţivă cum puteţi avea grijă de corpul vostru mâncând alimente nutritive în moderaţie.

  4. Faceţi exerciţii în fiecare zi - În afară de faptul că vă ajută să slăbiţi, exerciţiile vă aduc şi multe beneficii emoţionale cum ar fi creşterea naturală a bunei dispoziţii, ambele ajutându-vă să vă abţienţi de la mâncatul emoţional.

  5. Învăţaţi şi practicaţi metode de a scăpa de stres - Aceat tip de tehnici vă vor ajuta foarte mult în timpul momentelor voastre cele mai dificile. Fie acasă, fie la muncă, atunci când simţiţi că nivelul de stres devine copleşitor, găsiţi un loc liniştitor în care să practicaţi aceste tehnici pentru a apela la răspunsul natural de relaxare şi a vă elibera de stres.

  6. Faceţi din o dietă echilibrată şi nutritivă un stil de viaţă - Mâncarea sănătoasă nu înseamnă că trebuie să renunţaţi la mâncarea pe care o iubiţi. Înseamnă să vă alegeţi mâncarea înţelept, astfel încât să vă îmbunătăţiţi sănătatea şi să aveţi un nivel crescut de energie.

  7. Experimentaţi cu o varietate mare de mâncăruri - Este momentul în care să încercaţi mâncăruri noi şi să gustaţi cât mai multe dintre legumele şi fructele pe care le găsiţi. Mâncatul sănătos este o excelentă oportunitate de a vă extinde orizonul culinar, degustând noi preparate. Întrucât veţi şti că ceea ce mâncaţi este sănătos atât pentru trup, cât şi pentru suflet, acest lucru vă va imbunătăţi şi starea de spirit, ceea ce va face mai puţin probabil să mâncaţi excesiv mai târziu.
 

danger overeating 1
O friptură de porculeţ făcută "ca la mama acasă", nişte cartofi prăjiţi cu parmezan ras, o plăcintă de brânză şi alte deserturi care conţin o sumedenie de calorii, făcute din făinoase sunt o sursă de confort care îi tentează pe toţi oamenii să mănânce în exces. Sezonul sărbătorilor şi alte ocazii speciale sunt mereu atât o ocazie de bucurie, cât şi o sursă de stres enorm pentru toţi cei care suferă de mâncatul compulsiv. Aceasta continuă până după revelion, un moment în care se iau cele mai multe decizii - majoritatea având în vedere revenirea într-o formă fizică bună.

Mulţi oameni sunt capabili să se oprească după o bucată de plăcintă făcută de mama, însă alţii, care suferă de boala mâncatului compulsiv, nu pot să se oprească din mâncat. În acest fel, această plăcintă se transformă într-o reacţie în lanţ în care nu poate să se oprească din consumat dulciuri, având nevoie de tot mai multe dulciuri pentru a-şi potoli poftele.

"Această plăcintă deschide ecluza pentru o poftă lacomă, iar mulţi dintre noi ne-am petrecut vacanţă după vacanţă încercând să ne spunem că ne satisfacem doar o mică poftă", spune Dr. Denise Lamothe, un psiholog de renume, expert în mâncatul emoţional şi psiholog rezident pentru Bach Original Flower Remedies. "În schimb, mâncăm până nu mai putem, nu numai în timpul sărbătorilor, ci până după anul nou."

Cât de răspândit este Mâncatul Compulsiv?

Boala mâncatului compulsiv le afectează pe aproximativ 3,5% dintre femei şi pe aproximativ 2% dintre bărbaţi, fiind o boală a mâncatului compulsiv mai frecventă decât anorexia sau decât bulimia. Şi nu toţi cei care suferă de mâncat compulsiv sunt obezi sau supraponderali.

Pericolul este că majoritatea celor care suferă de această boală nu apelează la ajutor decât atunci când au devenit obezi şi au probleme grave de sănătate.

danger overeating 2

Legătura dintre mâncatul emoţional şi dependenţa de mâncare

Fie că este vorba de încălzirea unei porţii uriaşe de ciorbă după o zi lungă la muncă sau de o porţie exagerată de ciocolată după o ceartă cu sufletul tău pereche, mâncatul emoţional este metoda pe care mulţi oameni au găsit-o pentru a trece peste stres. Acest lucru se întâmplă când mâncarea devine modalitatea principală cu ajutorul căreia trecem peste situaţii stresante, însă se tradansformă rapid în kilograme în plus, obezitate şi apoi în boala dependenţei de mâncare în sine.

Mâncatul emoţional este, de foarte multe ori, folosit pentru:

  • A înlocui un gol în viaţă
  • A te simţi mai bine sau a-ţi ridica moralul
  • A te calma sau a-ţi linişti nervii
  • A fugi de probleme
  • A face faţă stresului sau problemelor
  • A-şi oferi o recompensă

De multe ori oamneii care suferă de boala mâncatului compulsiv fac tot ce pot pentru a îşi ascunde problemele de alţii astfel încât să evite jena şi să reuşească să îşi facă timp pe ascuns astfel încât să mănânce când nu este nimeni în jur. Dacă credeţi că aveţi această problemă, sau cineva din jurul vostru are această problemă, acestea sunt 6 simptome la care să fiţi atenţi:

  • Incapacitatea de a te opri din mâncat sau de a controla ce mănânci
  • Mâncatul cantităţilor uriaşe de mâncare cu o viteză uriaşă
  • Continuarea de a mânca chiar şi atunci când te-ai săturat
  • Ascunderea mâncării astfel sau stocarea acesteia astfel încât să poţi să mănânci oricând
  • Mâncatul normal atât timp cât sunteţi cu alţii, urmat de îmbuibare odată ce ai rămas singu
  • Mâncatul haotic pe tot parcursul zilei, fără nici un orar stabilit pentru mese

danger overeating 3

food addiction science

Chiar dacă cuvântul "dependenţă" este folosit de multe ori fără temei, o dependenţă adevărată este o problemă foarte gravă.
 
Sunt un alcoolic în recuperare, fumător înrăit şi dependent de droguri cu un istoric de multe internări, intrat în închisoare de mai multe ori decât pot număra pe degete şi ajuns de mai multe ori la camera de gardă datorită supradozei.
 
După ce am rămas abstinent timp de câţiva ani, am devenit dependent de mâncăruri nesănătoase. Dependent în toată regula - nici mai mult, nici mai puţin.
 
Motivul pentru care vă spun aceste lucruri este de a vă demonstra că ştiu cum funcţionează dependenţa. Trebuie să mărturisesc că dependenţa de mâncare este aceeaşi cu dependenţa de droguri... exact aceeaşi.
 
Simptomele şi gândirea sunt complet identice. Vorbim doar de o substanţă diferită pe care o consumăm, iar consecinţele sociale nu sunt la fel de severe.
 
Dependenţa de mâncare provoacă probleme fizice. Duce la boli serioase cum sunt obezitatea, diabetul zaharat, boli ale inimii, cancer, Alzheimer, artrită şi depresie printre altele.
 
Însă aveţi motive şi mai serioase de a vă opri decât anumite boli necunoscute în viitorul îndepărtat. Dependenţa de mâncare vă distruge viaţa... astăzi. Vă distruge stima de sine, vă face nefericit de trupul vostru şi vă transformă viaţa într-un calvar.
 
Gravitatea faptului de a suferi de dependenţă de mâncare nu poate fi exagerată. Aceasta este o boală care distruge vieţi şi omoară oameni. La propriu.
 
 
Legea Dependenţei - De ce nu vei mai putea vreodată să mănânci "normal".
 
Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o se numeşte legea dependenţei: "Administrarea unui drog către o persoană dependentă de acel drog va provoca dependenţa chimică pentru acea substanţă".
 
Un fost fumător care trage dintr-o ţigară va deveni iar dependent... instantaneu. Un alcoolic care bea un pahar de bere va recidiva, cu toate consecinţele oribile care urmează. Nu există nici un mod prin care să ocolim acest lucru. Acesta este modul în care funcţionează dependenţa.
 
Personal, sunt convins că dependenţa de mâncare nu este cu nimic diferită. O linguriţă dintr-o prăjitură, o gură de cola, o "excepţie" - doar de atât este nevoie.
 
Bineînţeles că toată lumea trebuie să mănânce. Altfel, moare prin înfometare. Însă nimeni nu are nevoie să mănânce zahăr, făină rafinată sau oricare alt aliment nesănătos cu care oamenii îşi pierd controlul.
 
Majoritatea dependenţilor de mâncare nu vor mai putea să mănânce mâncare nesănătoasă sau de tip fast-food cum mănâncă un om normal. Acesta este un adevăr dur şi dificil. Însă, dacă reuşesc să nu se atingă de "alimentele declanşatoare", aceştia vor putea să mănânce sănătos şi să piardă în greutate fără probleme.
 
Adevărul este că... abstinenţa totală este singurul mod corect de a trata dependenţa în mod eficient. Cu cât accepţi acest lucru mai repede, cu atât mai repede te vei însănătoşi.
 
Chiar dacă  mesajul "mănâncă tot cu moderaţie" este o învăţătură care funcţionează pentru majoritatea oamenilor, pentru un dependent de mâncare acest sfat este un dezastru complet.
 
Când vorbim despre dependenţă adevărată, moderaţia nu funcţionează. Niciodată!
 
Când vorbim despre dependenţă, soluţia este una simplă (însă dificilă). Substanţa care provoacă dependenţa trebuie evitată în orice împrejurare.
 
 
Cum decizi dacă însănătoşirea merită efortul?
 
Să nu mai mănânci nici un fel de mâncare nesănătoasă poate părea imposibil. Aceasta se găseşte peste tot şi face parte din cultura noastră.
 
Însă ceea ce trebuie să înţelegeţi - odată ce aţi luat decizia de a nu mai mânca alimente nesănătoase niciodată, evitarea acestora devine, însă, uşoară. Când aţi luat decizia fermă de a le evita complet, atunci nu mai aveţi nici un motiv de a vă justifica nimic nici măcar vouă înşivă, iar pofta s-ar putea să dispară complet.
 
Mulţi oameni care au luat această decizie nu mai au nici o poftă (inclusiv eu). Aceasta dispare după ce aţi luat decizia fermă de a evita asemenea mâncăruri... permanent.
 
Însă dacă aveţi dubii şi nu sunteţi sigur dacă merită sacrificiul, atunci puteţi să faceţi o listă cu puncte pentru şi contra acesteia.
 
  • Punctele pentru pot include: voi pierde în greutate, voi trăi mai mult, o să am un nivel crescut al energiei şi mă voi simţi mai bine în fiecare zi, etc...

  • Punctele contra pot fi: Nu o să mai pot să mănânc îngheţată cu familia, nu mai mănânc dulciuri de Crăciun, o să fiu nevoit să dau explicaţii pentru ceea ce mănânc, etc...(Majoritatea problemelor sociale pot fi uşor rezolvate).
Scrieţi orice idee pe foaie, indiferent cât de neînsemnată pare. Apoi puneţi listele cap la cap şi întrebaţi-vă: Merită efortul?
Dacă răspunsul este un "Da" hotărât, atunci fiţi sigur că faceţi ceea ce trebuie.
 
 
Pregătiţi-vă şi stabiliţi termene.
 
Sunt câteva lucruri pe care puteţi să le faceţi pentru a fi cât mai pregătit să de acest pas:
 
  • Mâncăruri declanşatoare: Faceţi o listă cu mâncărurile la care râvniţi şi cu care aveţi tendinţa de a exagera. Acestea sunt "mâncăruri declanşatoare" pe care trebuie să le evitaţi complet.

  • Restaurante fast-food: Faceţi o listă cu restaurante fast-food unde puteţi servi mâncare sănătoasă. Acesta este un lucru important şi poate preveni o recidivă atunci când vă este foame şi nu aveţi chef/timp să gătiţi.

  • Ce să mâncaţi: Gândiţi-vă la ce veţi mânca. Este de preferat să mâncaţi ceva ce vă place şi ce mâncaţi deja regulat.

  • Pentru şi contra: Faceţi mai multe copii după lista de puncte "pentru şi contra". Ţineţi o copie în bucătărie, una unde ţineţi mănuşile de bucătărie, alta în portofel, etc. Uneori veţi avea nevoie să vă amintiţi de ce faceţi ceea ce faceţi.
 Este foarte important să NU ţineţi o "dietă". Renunţaţi la ideea de a pierde în greutate pentru cel puţin 1-3 luni. A învinge dependenţa de mâncare este foarte dificil şi fără acest lucru. Dacă adăugaţi şi alte restricţii alimentare în această perioadă, veţi face lucrurile şi mai dificile şi veţi avea şanse de eşec mult mai mari.
 
După ce aţi făcut aceste lucruri, stabiliţi-vă o dată şi preferabil una în viitorul apropiat( poate din acest weekend sau de săptămâna viitoare). Când a venit această zi nu vă mai atingeţi de mâncăruri nesănătoase niciodată. Nici măcar o excepţie. Niciodată!
 
 
Dacă eşuează totul, cereţi ajutor.
 
Dacă ajungeţi să recidivaţi şi vă pierdeţi controlul asupra alimentaţiei iar, atunci nu sunteţi singur.
 
Recidivele sunt regula când vine vorba despre dependenţă, nu excepţia. Cei mai mulţi oameni au avut mai multe tentative eşuate înainte să reuşească să devină abstinenţi pe termen lung. Aşa s-a întâmplat pentru mine şi pentru majoritatea dependenţilor de mâncare pe care-i ştiu.
 
Însă, dacă recazi de mai multe ori, nu mai are nici un rost să încerci să fii abstinent de unul singur. Dacă ai eşuat de o sută de ori, atunci şansele ca la a o sută-una oară să reuşeşti sunt aproape inexistente.
 
Din fericire, ajutorul nu este departe.
 
Sunt mulţi angajaţi în sănătate şi grupuri de suport, sau centre - cum este Centrul Victorem, din Constanţa, unde poţi fi ajutat să-ţi depăşeşti această problemă.
 
Trebuie să cauţi ajutor specializat... de exemplu la un psiholog sau la un psihiatru. Încearcă să găseşti pe cineva care are experienţă reală cu dependenţa de mâncare.
 
 
Orice ai face, fă ceva!
 
Dependenţa de mâncare este o problemă care nu se va rezolva singură. Dacă nu o confrunţi, atunci totul va deveni din ce în ce mai rău. Dacă aveţi această problemă, trebuie să faceţi ceva acum, altfel va ajunge să vă distrugă viaţa.
 

 food addiction is no joke
 
Mâncatul sănătos şi pierderea în greutate pare un lucru greu, poate chiar imposibil pentru multă lume. În ciuda celor mai bune intenţii şi a celor mai minuţioase planuri, aceştia ajung mereu să mănânce cantităţi mari de mâncăruri nesănătoase, chiar dacă ştiu că le face rău.
 
Adevărul este că: efectul anumitor mâncăruri asupra creierului duce la dependenţă reală.
 
Dependenţa de mâncare este o boală foarte serioasă şi este motivul principal pentru care unii oameni nu pot să se abţină în faţa anumitor alimente, indiferent cât de mult se străduiesc.
 
 
Ce este dependenţa de mâncare?
 
Dependenţa de mâncare este, simplu, când eşti dependent de mâncăruri nesănătoase în acelaşi fel în care sunt dependenţi dependenţii de droguri.
 
Aceasta acţionează asupra aceloraşi zone ale creierului, folosind aceiaşi neurotransmiţători, iar multe din simptome sunt identice.
 
Dependenţa de mâncare este un termen relativ nou( şi controversat) şi nu avem încă statistici asupra a cât de des se întâlneşte.
 
Acest lucru îl putem spune şi despre alte tulburări alimentare cum sunt tulburarea mâncatului excesiv, bulimie, mâncatul compulsiv şi a unei relaţii nesănătoase cu mâncarea în general.
 
 
Cum funcţionează această dependenţă?
 
Mâncarea procesată tip fast-food are un efect puternic asupra centrilor recompensei din creier, eliberând neurotransmiţători cum sunt dopamina.
 
Mâncarea care este cea mai problematică este atât cea tipică fast-food, cât şi mâncărurile care conţin fie zahăr sau făină, sau pe ambele.
 
Dependenţa de mâncare nu se manifestă din cauza lipsei de voinţă a unei persoane sau a unei probleme de acest gen, apare din cauza unui semnal intens dat de dopamină care deturnează chimia cerebrală.
 
Sunt foarte multe studii ştiinţifice care ne arată că dependenţa de mâncare este o problemă adevărată.
 
Ce se întâplă astfel încât ajungem să mâncăm mai mult decât ar trebui? În ultimul timp s-a ajuns la câteva concluzii ca urmare a studiilor pe care le menţionam.
 
Sunt doi neurotransmiţători care afectează creierul astfel încât acesta este păcălit să mănânce mai mult decât ar trebui.
 
Primul este leptina. Leptina îi spune creierului când am mâncat destul şi trebuie să ne oprim. În ultimii 30 de ani acest sistem s-a stricat şi nu mai funcţionează.
 
Celălalt mod în care creierul ajunge să fie păcălit este dopamina. Dopamina este neurotransmiţătorul care transmite plăcerea. Când mâncăm din ce în ce mai mult, dopamina din creier se regulează în jos. În scurt timp ajungem să obţinem din ce în ce mai puţină plăcere din aceeaşi mâncare şi astfel trebuie să mâncăm din ce în ce mai mult, pentru a obţine aceeaşi satisfacţie.
 
Zahărul este principalul ingredient din mâncare care cauzează dependenţă şi care afectează nivelul de dopamină. După ce mâncăm pentru suficient timp mâncăruri bogate în zaharuri, ajungem la dependenţă. Aceleaşi procese se întâmplă cu orice substanţă care cauzează dependenţă cum ar fi tutunul, alcoolul, cocaina, morfina, canabisul.
 
Dependenţa este un cuvânt puternic, însă este cel mai potrivit cuvânt pentru a recunoaşte efectele mâncării asupra comportamentului uman.
 
Nimeni nu alege să fie obez. Obezitatea îi alege pe ei. Nimeni nu se trezeşte dimineaţa şi spune: "Astăzi vreau să devin obez". Sunt elemente fiziologice care stau la baza fiecărui comportament: dormit, mâncat, sexual, băut sunt toate comportamente controlate de hormoni. Ceea ce noi numim comportament, nu este la propiu comportament: este inhibiţia cognitivă de la o dorinţă bio-chimică.
 
Întrebarea care se pune este: "Cât de mult puteţi rezista prin voinţă la o dorinţă bio-chimică care stă în subconştient de dimineaţă până seara, 365 de zile pe an şi care se agravează de fiecare dată când nu vă conformaţi cu aceasta?" Numeni nu poate să reziste unui impuls neurochimic prezent în fiecare minut din fiecare oră din fiecare zi din viaţa sa. Pur şi simplu nu este posibil.
 
 
Opt simptome ale dependenţei de mâncare
 
Nu există nici un test medical prin care să diagnosticăm dependenţa de mâncare. Ca şi cu alte dependenţe, diagnosticul se bazează pe simptome comportamentale.
 
Aceste opt simptome sunt comune dependenţei de mâncare:
 
  1. Ai foarte frecvent poftă de un anumit aliment, chiar dacă tocmai ai mâncat o masă sănătoasă.

  2. Dacă nu rezişti poftei şi începi să mănânci alimentul la care pofteai, este foarte posibil să mănânci mult mai mult decât ţi-ai propus.

  3. Când mănânci alimentul la care pofteai, este posibil să-l mănânci până simţi că "îţi explodează" stomacul.

  4. Te simţi deseori vinovat că ai mâncat un anumit aliment, însă ajungi foarte repede să-l consumi din nou.

  5. Vii câteodată cu scuze, posibil fără să le spui şi altcuiva, pentru care ar trebui să mănânci alimentele la care pofteşti.

  6. Ai încercat de multe ori să renunţi la a mai consuma anumite alimente (inclusiv dându-ţi ocazii în care poţi să faci excepţii), însă nu ai reuşit să te abţii.

  7. Îţi ascunzi de multe ori consumul de alimente nesănătoase de alte persoane.

  8. Te simţi incapabil să-ţi controlezi consumul de alimente nesănătoase, în ciuda faptului că ştii că îţi fac rău( îţi provoacă inclusiv creşterea în greutate).
 
Dacă vi se aplică oricare 4-5 dintre aceste simptome, atunci probabil aveţi o problemă serioasă cu mâncarea. Dacă vi se aplică 6 sau mai multe, atunci este foarte probabil să fiţi dependent.
 


Mâncatul compulsiv şi stoparea lui
 
  Gândeşte-te la ultima oară când ai mâncat atât de mult încât simţeai că o să-ţi crape stomacul. Înfulecai dintr-o prăjitură uriaşă ca să sărbătoreşti ziua unui prieten? Devorai o friptură de porc şi cozonac când sărbătoreai Crăciunul? Sau erai singur acasă, poate după ce avuseseşi o zi grea? Cum te-ai simţit după aceea -- te-ai simţit frustrat că ai mâncat până te-a durut stomacul? Ai fost chinuit de vină şi ruşine?
 
Să mănânci mai mult din când în când este ceva normal. La fel este şi mâncatul emoţional. "De la naştere, suntem învăţaţi cu mâncarea, răsplătiţi cu mâncare, aşa că această conexiune emoţională cu mâncarea este normală", spune Michelle May, autoarea cărţii "Mănâncă ce iubeşti, iubeşte ce mănânci".
 
Oamenii care sunt mâncători compulsivi sunt cei care folosesc mâncatul ca singură modalitate de a face faţă emoţiilor negative. Ca urmare, simt că mâncatul lor este, de multe ori, scăpat de sub control. Aceştia se gândesc la mâncat tot timpul şi se simt vinovaţi, ruşinaţi sau în depresie după ce mănâncă. "Acest lucru este foarte diferit de cum se simte un om după ce, de exemplu, mănâncă o masă copioasă de Ziua Recunoştinţei", spune May. "Poate te simţi sătul, şi s-ar putea să regreţi că ai mâncat ultima bucată de plăcintă, dar nu vei fi ros de ruşine".
 
Tulburarea mâncatului compulsiv
 
Unii oameni care mănâncă în exces sunt diagnosticaţi cu o boală numită Tulburarea mâncatului compulsiv. Oamenii cu această boală mănâncă compulsiv cantităţi mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp şi ajung să fie cuprinşi de vină sau de ruşine după aceea. Şi fac acest lucru des: cel puţin o dată pe săptămână pentru o perioadă de cel puţin 3 luni.
 
Nu oricine mănâncă în exces suferă de această boală. Se poate să mâncaţi foarte mult pe tot parcursul zilei, în loc să mâncaţi totul la o singură masă. Şi puteţi să nu faceţi acest lucru frecvent, ci numai când sunteţi stresat, singur sau supărat.
 
 Cum începe?
 
  În unele cazuri, oamenii mănâncă numai din cauza obiceiului alimentar prost, cum ar fi când se aşează mereu la televizor cu o pungă de chipsuri. Însă, de multe ori, este ca rezultat al unor probleme emoţionale mai adânci. Iar o imagine asupra propriului trup negativă poate să aibă un rol foarte mare în acest aspect.
 
  Pentru mulţi oameni, mâncatul compulsiv face parte dintr-un ciclu care începe cu o dietă restrictivă. May îl numeşte ciclul "mănâncă, regretă, repetă". Puteţi să începeţi o dietă din cauză că aţi ajuns la o greutate corporală mare sau din cauză că aţi ajuns la o mărime prea mare. Însă vă daţi repede seama că este foarte dificil să vă ţineţi de această dietă - mai ales dacă folosiţi mâncarea ca mod de a face faţă emoţiilor. Până la urmă, ajungeţi la un punct în care cedaţi şi vă îndopaţi cu mâncăruri "interzise", după care vina şi ruşinea se instalează, iar ciclul se repetă.
 
Acest ciclu poate fi greu de învins. "Chiar şi oamenii care nu sunt la dietă au, de obicei, idei preconcepute despre care alimente sunt 'bune' sau 'rele'", spune Marsha Hundnall, conducătoarea unui centru pentru femeile care se luptă cu mâncatul excesiv. "Însă când ai o substanţă care este atât atractivă natural şi liniştitoare şi reconfortantă, iar tu ţi-o interzici, atunci devine şi mai ademenitoare".
 
  Pot oamenii deveni "dependenţi" de mâncare?
 
În ultimii ani, dependenţa de mâncare a devenit un subiect popular în anumite cercuri ştiinţifice. Aceşti cercetători cred că anumite alimente bogate în grăsimi, zahăr sau sare creează dependenţă, cauzând schimbări la nivel cerebral similare celor creeate de drogurile de mare risc. Studii efectuate pe animale au arătat că şoriceii care sunt hrăniţi cu zahăr, de exemplu, pot ajunge să dea semne de dependenţă.
 
Însă ideea de dependenţă de mâncare este controversată. În primul rând, tratamentul standard pentru dependenţă este abstinenţa, iar acest lucru nu este posibil când vine vorba de mâncare. De asemenea, "ţinutul dietelor este o componentă foarte puternică a ciclului de mâncat excesiv", spune May. "Din acest punct de vedere, este contraproductiv să împărţim alimentele în 'bune' şi 'rele'".
 
Nu există nici un dubiu că mâncatul poate stimula eliberarea chimicalelor care creează plăcere în creier, spune Hundnall. "Însă acest lucru nu face ca mâncarea să fie automat o substanţă care creează dependenţă. Avem dovezi că este, de fapt, chiar dieta - ciclul abţinere/exces - cea care creează semnele de dependenţă, nu mâncarea însăşi", spune acesta. Unii cercetători susţin că termenul de "dependenţă de mâncat" este mai precis decât termenul de "dependenţă de mâncare".
 
  Cum pot să controlez mâncatul compulsiv?
 
  • Caută ajutor
    Poate fi dificil să te opreşti din mâncatul compulsiv pe cont propriu, mai ales dacă au loc probleme emoţionale foarte adânci, spune Robin B. Kanarek, profesor universitar de psihologie la Universitatea Tufts. Lucrul cu un consilier te poate ajuta să-ţi descoperi declanşatorii psihologici - cum ar fi o imagine negativă a propriului trup - care pot să-ţi direcţioneze comportamentul.

  • Nu te eticheta
    "Trebuie să înţelegi că nu eşti o persoană rea care face lucruri oribile", spune May. "Să-ţi pui singur etichete poate să devină o profeţie care se va împlini, prin faptul că te face să continui acest ciclu".
     
    Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte clasificarea mâncării. "Mâncarea este mâncare - nu este 'bună' sau 'rea'", spune Kanarek. "Poate fi dificil să trecem peste aceste credinţe foarte adânc înrădăcinate, însă cercetările au confirmat că, dacă mănânci o mâncare pe care o consideri 'proastă', este mai probabil să exagerezi cu mâncarea mai târziu".

  • Fă o pauză.
    Când vrei să mănânci, fă o pauză şi pune-ţi întrebarea: Mi-e foame? "Câteodată oamenii sunt atât de concentraţi pe ceea ce vreau să mănânce încât nu se opresc să se întrebe dacă trebuie să mănânce", spune May. Dacă foloseşti hrana ca metodă pentru a face faţă situaţiilor, s-ar putea să nu fii foarte bine în contact cu semnele pa care ţi le transmite organismul de foame sau saţietate, iar revenirea la conştiinţa propriului organism este un lucru foarte important.

  • Schimbă mediul 
    "Un obicei este foarte des un comportament care îl facem pe pilot automat", spune Hundnall. Dacă ajustăm mediul în care ne aflăm putem iar să ne îndreptăm atenţia către comportamentul nostru şi să avem şansa să facem o schimbare durabilă şi să luăm decizii într-o stare de înţelegere. De exemplu, spune Hundnall, "dacă stai mereu într-un anumit scaun când mănânci, mută-l într-o altă parte a încăperii - sau mută-te cu totul în altă parte".
     
  • Cedează poftelor - cu moderaţie 
    Dacă interzici complet anumite alimente poţi ajunge să le consumi în exces mai târziu. Dacă râvneşti cu adevărat ceva - chiar dacă nu ţi-e foame - lasă-şi posibilitatea de a avea o mică gustare.

  • Nu ţine diete restrictive 
    "Mâncatul escesiv şi dietele restrictive sunt deseori două feţe ale aceleiaşi monezi", spune May. "Interzicerea poate fi un declanşator pentru mâncatul excesiv la fel cum sunt stresul, furia sau anxietatea".


 
   Pentru o mână de ajutor, puteţi contacta, cu încredere, Centrul Victorem din Constanţa.
prevent binge eating